Ghid complet al căpușelor la câini și pisici în România (2026)
Ghid complet al căpușelor la câini și pisici în România (2026)
Tot ce trebuie să știi despre prevenție, îndepărtare, bolile transmise și când este necesar să ajungi de urgență la medicul veterinar
Cuvânt-cheie principal: căpușe la câini și pisici
Introducere
Primăvara și vara sunt anotimpurile preferate pentru plimbări lungi în natură alături de animalele de companie. Fie că mergeți într-un parc din Sibiu, într-o pădure, pe un traseu montan sau chiar în propria curte, există un pericol care poate trece neobservat: căpușele.
Aceste mici parazite nu sunt doar neplăcute. Ele pot transmite boli grave, unele dintre ele punând viața câinelui în pericol dacă nu sunt diagnosticate și tratate la timp. Deși pisicile sunt afectate mai rar decât câinii, nici ele nu sunt complet ferite de riscuri.
La LaVet Medical Sibiu, medicii veterinari întâlnesc anual numeroase cazuri de animale mușcate de căpușe, unele ajungând în stare gravă din cauza prezentării întârziate la cabinet. Vestea bună este că majoritatea acestor situații pot fi prevenite printr-o protecție antiparazitară corectă și prin recunoașterea rapidă a simptomelor.
Acest ghid a fost conceput pentru a răspunde celor mai frecvente întrebări ale proprietarilor și pentru a oferi informații actualizate despre căpușe, bolile pe care le transmit și măsurile prin care îți poți proteja companionul.
Ce sunt căpușele?
Căpușele sunt paraziți externi care se hrănesc cu sângele mamiferelor, păsărilor și altor vertebrate. Fac parte din aceeași clasă biologică cu păianjenii și acarienii, având opt picioare în stadiul adult.
Dimensiunea lor este foarte mică înainte de hrănire, însă după ce absorb sânge pot ajunge de câteva ori mai mari decât dimensiunea inițială.
Deși la prima vedere par inofensive, adevăratul pericol nu îl reprezintă mușcătura în sine, ci microorganismele pe care le pot transmite în timpul hrănirii.
De ce sunt căpușele atât de periculoase?
O singură căpușă infectată poate transmite agenți patogeni care afectează grav organismul animalului.
Printre cele mai importante boli transmise de căpușe se numără:
- babesioza;
- ehrlichioza;
- anaplasmoza;
- boala Lyme;
- hepatozoonoza (mai rar întâlnită).
Aceste boli pot provoca:
- anemie severă;
- febră;
- afectarea rinichilor;
- afectarea ficatului;
- tulburări neurologice;
- insuficiență multiplă de organe;
- deces în cazurile netratate.
Din acest motiv, orice căpușă descoperită pe câine sau pisică trebuie tratată cu seriozitate.
Sunt căpușele prezente doar în pădure?
Nu.
Acesta este unul dintre cele mai răspândite mituri.
În realitate, căpușele pot fi întâlnite în:
- parcuri urbane;
- grădini;
- curți;
- terenuri virane;
- zone cu iarbă înaltă;
- marginea drumurilor;
- păduri;
- livezi;
- câmpuri.
În ultimii ani, odată cu schimbările climatice și iernile mai blânde, populațiile de căpușe au crescut considerabil inclusiv în mediul urban.
Când sunt active căpușele în România?
Mulți proprietari cred că riscul există doar vara.
În realitate, căpușele devin active atunci când temperatura depășește aproximativ 7°C.
În România, activitatea lor începe frecvent încă din luna februarie și poate continua până în noiembrie sau chiar pe parcursul întregului an, în perioadele cu ierni blânde.
Perioadele cu risc maxim sunt:
- martie;
- aprilie;
- mai;
- iunie;
- septembrie;
- octombrie.
După ploi și în zonele umede, riscul poate fi și mai mare.
Cum ajunge o căpușă pe câine sau pisică?
Contrar unei idei foarte răspândite, căpușele nu sar și nu zboară.
Ele așteaptă pe firele de iarbă sau pe vegetație, cu picioarele anterioare întinse. Atunci când un animal trece prin apropiere, se agață rapid de blană și caută un loc potrivit pentru hrănire.
Acest proces poate dura câteva minute sau chiar câteva ore.
De aceea, verificarea atentă a animalului imediat după plimbare poate preveni multe probleme.
Unde se fixează cel mai des?
Căpușele preferă zonele bine vascularizate și cu piele subțire.
Cele mai frecvente locuri sunt:
- în interiorul urechilor;
- în jurul ochilor;
- pe gât;
- sub zgardă;
- la axile;
- între degete;
- pe abdomen;
- în zona inghinală;
- la baza cozii;
- în jurul organelor genitale.
La câinii cu blană bogată pot trece foarte ușor neobservate.
Cum verifici corect animalul după plimbare?
Un control atent durează doar câteva minute și poate preveni apariția unor boli grave.
Pasul 1
Trece mâna prin blană împotriva direcției firelor de păr.
Pasul 2
Inspectează urechile.
Pasul 3
Verifică zona gâtului.
Pasul 4
Controlează axilele.
Pasul 5
Verifică abdomenul.
Pasul 6
Examinează spațiile dintre degete.
Pasul 7
Controlează coada și zona perianală.
La pisici, verificarea este la fel de importantă, în special dacă au acces în exterior.
Cum arată o căpușă?
Înainte de hrănire, o căpușă poate avea doar câțiva milimetri și poate semăna cu un mic punct închis la culoare.
După ce începe să se hrănească, corpul ei se mărește progresiv și capătă un aspect gri, maroniu sau albicios, în funcție de specie și de cantitatea de sânge ingerată.
De aceea, este recomandat ca orice formațiune rotundă observată pe pielea animalului să fie examinată cu atenție.
Cum îndepărtezi corect o căpușă?
Dacă observi o căpușă pe câine sau pisică, este important să nu intri în panică. Îndepărtarea trebuie făcută cu grijă pentru a reduce riscul de rămânere a aparatului bucal în piele și pentru a evita traumatizarea zonei.
Pașii recomandați
- Folosește o pensetă cu vârf subțire sau un dispozitiv special pentru îndepărtarea căpușelor.
- Prinde căpușa cât mai aproape de piele, fără a-i comprima corpul.
- Trage ferm și constant, fără mișcări bruște.
- După îndepărtare, dezinfectează zona.
- Spală-te bine pe mâini.
- Monitorizează animalul în următoarele zile pentru apariția unor simptome precum febră, apatie, lipsa poftei de mâncare sau urină închisă la culoare.
Dacă nu te simți confortabil să faci această manevră sau dacă apar complicații, programează o consultație la medicul veterinar.
Ce NU trebuie să faci niciodată
Pe internet circulă numeroase sfaturi greșite. Unele dintre ele pot crește riscul transmiterii agenților patogeni sau pot răni animalul.
Nu aplica pe căpușă:
- ulei;
- alcool;
- benzină;
- acetonă;
- ojă;
- vaselină.
De asemenea, nu încerca să o arzi cu bricheta și nu o strivi direct pe pielea animalului.
Aceste metode nu sunt recomandate și pot determina eliminarea unui conținut infectant în timpul hrănirii.
În partea a II-a vom aborda:
- Ce faci după îndepărtarea căpușei.
- Simptomele care indică o urgență veterinară.
- Babesioza explicată în detaliu.
- Ehrlichioza.
- Anaplasmoza.
- Boala Lyme.
- Analizele de sânge recomandate.
- Cum stabilește medicul veterinar diagnosticul.
- Tratamentul și șansele de recuperare.
